Fertilizarea de baza! Un necesar in legumicultura

Este stiut faptul ca plantele legumicole extrag din sol cantitati mult mai mari de elemente fertilizante din sol, secatuind-ul pe o perioada mult mai scurta decat alte plante de cultura. Se poate aprecia, ca valoare aproximativa, ca la principalele specii de legume, consumul de azot, fosfor, potasiu si calciu este de 2 ori mai mare decat la cereale, insemnand in cifre medii 605 kilograme hectar, fata de 304 kilograme per hectar.

Consumul specific variaza in functie de tipul de legume cultivate, iar consumul total de substante nutritive este dependent de volumul recoltei, dar si de gradul de intensivitate al culturii. Spre exemplu, in sere si solarii, unde avem productii ridicate, este foarte ridicat consumul de substante, deoarece se obtin si productii foarte ridicate. Consum mare de substante din sol il au si culturile cu perioada lunga de vegetatie, cum sunt morcovul sau varza.

O irigare repetata sau volum ridicat de apa din precipitatii pun in miscare un process continuu de spalare in adancime a substantelor usor solubile. Cf. Indrea, se precizeaza ca annual se spala din stratul arabil 20-70 kg K2O si 150-300 kg CaO la hectar. De asemenea, cu cat aprovizionarea cu apa si lumina este mai buna, cu atat absorbtia se va realiza mai repede, deci va fi nevoie de mai multe substante in sol. De acest lucru trebuie tinut cont mai ales in culturile protejate, unde fertilizarile trebuie sa fie intensive, cu cantitati mari de substante.

In functie de epoca de aplicare, exista mai multe tipuri de fertilizari:

           1.  Fertilizarea de baza

Este fertilizarea ce se executa inainte de inceperea culturii si se face de obicei toamna, cand se aplica ingrasamintele de organice si cele minerale, mai greu solubile (superfosfat), etc. Primavara se aplica ingrasamintele mai usor solubile: azotatul de amoniu, sarea potasica sau ingrasamintele complexe, odata cu lucrarile superficiale ale solului (grapat, cutlivat).

Fertilizarea de baza in cazul solurilor usoare de lunca si pentru legume mai tarzii se poate face si primavara.

       2. Fertilizarea locala

Fertilizarea locala sau de start se face odata cu semanatul sau plantatul legumelor. Se vor aplica ingrasaminte pe randurile semanate sau in cuiburile de semanat sau plantat. Astfel plantele vor avea substantele necesare pentru o buna plecare in vegetatie, demonstrat fiind ca primele 15 zile sunt critice in fertilizare.

       3. Fertilizarea suplimentara sau faziala

Este fertilizarea ce se face in cursul perioadei de vegetatie si este mai necesara si mai ult practicata la culturile de legume decat la alte culture. Includem aici fertiirigarile, fertilizarile foliare si fertilizarile cu ingrasaminte complexe, incorporate pe rand.

Rolul elementelor nutritive in viata plantelor

In cele ce urmeaza, vom sintetiza cateva detalii privind rolul elementelor nutritive principale in viata plantelor.

Azotul (N) – este un element cu rol plastic implicat in compozitia chimica a unor aminoacizi, protide si protein, enzime, vitamine, fitohormoni si clorofila. Are un rol deosebit in diviziunea si inmultirea celulei. De aici rezulta vigoarea de crestere si energia plantei fertilizata cu azot, acest element fiind cel mai important in ceea ce priveste cresterea si marimea recoltelor.

Fosforul (P) – este un element determinant al calitatii recoltelor (daca azotul impune vegetatie puternica, in detrimentul calitatii in caz de exces, fosforul contribuie la calitatea recoltei). Acesta asigura o buna dezvoltare plantei, prin dezvoltarea sistemului radicular, echilibrand cresterea plantei si rezistenta acesteia la conditii nefavorabile.

Potasiul (K) – Dupa nivelul reprezentarii sale in compozitia plantelor si unele functii complexe atribuite este considerat cel mai puternic cation din viata plantelor. Influenteaza cantitatea si calitatea productiei, marind rezistenta culturilor la factorii nefavorabili (cadere, boli, ger).

Calciul (Ca) – Favorizeaza formarea, maturarea si pastrarea fructelor.

Magneziul (Mg) – este esential in procesul de fotosinteza fiind atomul central al moleculei de colorofila.

Fierul (Fe) – favorizeaza sinteza clorofilei si este implicat in fixarea mai productiva a azotului;

Manganul (Mn) – rol major in fotosinteza si in sinteza proteinelor;

Cupru (Cu) – stimuleaza procesele de reproducere la plante, asigura rezistenta impotriva ciupercilor

Zincul (Zn) – un element de baza in stimularea cresterii si dezvoltarii plantelor.

Borul (B) – este microelementul cel mai implicat in fecundarea florilor, este foarte important in viata plantelor.

Molibdenul (Mo) – are rol in reducerea nitratilor in planta si fixarea simbiotica a azotului molecular.

Datorita importantei deosebite a fertilizarilor in legumicultura, SemintePlante.ro propune 3 variante de ingrasaminte chimice granulate, din gama Yara, pretabile fertilizarii de baza si fertilizarii faziale.  

Ingrasamantul YaraMila Cropcare NPK 11-11-21

Ingrasamantul complex YaraMila Cropcare, contine un raport NPK 11-11-21 si este destinat fertilizarilor de baza, la sol, in doza de 150-300 kilograme/hectar, in functie de aprovizionarea solului. Pe langa NPK, Cropcare contine si microelemente si CaO si Mg. Un avantaj ridicat il constituie absenta clorului, fiind ideal la fertilizarea solului ce urmeaza a fi cultivat cu plante sensibile la clor, ex: ceapa.

YaraMila Cropcare este disponibil si in varianta de 5 kilograme, asa incat se poate folosi si pentru fertilizarea solariilor si gradinilor pe suprafete mici. Facand un calcul simplu, la doza maxima de 300 kilograme/hectar, rezulta o cantitate de 3 kilograme per 100 metrii patrati.

Ambalajul de 5 kilograme pentru Cropcare este de asemenea utilizat la pregatirea amestecului pentru germinare, fiind folosit in doza de 2-4 kilograme/metru cub de amestec.

Ingrasamantul Cropcare se elibereaza treptat, oferind o plantei substantele necesare pe o perioada relativ lunga.

Ingrasamantul YaraMila Power NPK 7-12-25 si Ingrasamantul YaraMila Power NPK 13-13-21

Ingrasamintele din gama Power sunt destinate fertilizarilor de baza, primavara si toamna, dar si fertilizarii faziale. Particulele acestor tipuri de ingrasaminte sunt fine, omogene, eliberarea fiind treptata si absorbtia rapida.

Avantajul acestor ingrasaminte este dat de uniformitatea acestora, de raportul de micro, macro si mezo elemente, la fel pe fiecare granula.

Se recomanda folosirea acestor ingrasaminte in doza de minim 150 de kilograme/hectar la fertilizarea de baza, sau 30-50 kilograme/hectar, in functie de fertilizarea faziala.